Justitiarul. Mic tratat anti-tradare | Carmen Dumitrescu

Am mai multe motive sa-mi fie drag de Carmen Dumitrescu – de la jurnalismul ei razboinic si avantat, pana la ciudata viitura existentiala ce a purtat-o din muntii Neamtului pana spre tipsia neteda si monotona a Burnasului. Ma regasesc si eu in aceste tatonari si volute biografice, amintindu-mi de momentul in care, tanar prozator abia debutat la revista Luceafarul, l-am rugat pe unchiul meu, Marin Preda, sa-mi gaseasca ceva de lucru in Bucuresti si, astfel, sa scap de calvarul repartitiei in cine stie ce capat uitat de tara. Fara prea multe codeli si menajamente, scriitorul m-a poftit sa iau loc. S-a uitat indelung la mine, m-a cercetat pe sub ochelarii lui cu lentile groase, dupa care, cugetand pret de cateva clipe, m-a intrebat cu o voce grava si ultimativa, care imi da si acum fiori pe sira spinarii: “Mai baiete, tu de fapt ce vrei sa faci in viata? Vrei sa fii scriitor sau corector la editura oarecare ?” L-am privit nauc, distrus, terminat, ca lovit cu leuca in cap si, cine stie cat ar mai fi durat calvarul acelei clipe, daca el insusi nu ar fi spart tacerea, explicandu-mi ca, pentru a fi scriitor, ai nevoie de biografie. “Du-te, pleaca in lume – mi-a zis el. Traieste-ti viata si asuma-ti esecurile. Cunoaste, asculta si ia aminte. Ai vazut vreodata cum moare un om ? Dar cum naste o femeie? Orice carte incepe de aici, de la iubire si moarte… Niciun scriitor adevarat nu scrie din imaginatie”. As avea mai multe de spus despre “lectiile” de literatura ale lui Marin Preda, despre felul in care stia el sa simplifice lucrurile cele mai complicate din lume, dar nu merg mai departe, gandind ca pentru tanara prozatoare Carmen Dumitrescu a trecut timpul ezitarilor adolescentine, a inocentelor mirari de inceput.Carmen Dumitrescu este un om dintr-o bucata si tot asa scrie. O dovedesc textele ei care striga, cer, obliga sa iei atitudine. O dovedesc numerosii cititori adunati intr-o umila sala de biblioteca pentru a o cunoaste, pentru a-i pune cateva intrebari. Textele lui Carmen Dumitrescu impun respect. Par mereu pregatite de lupta. Au unghii ascutite. Au colti si oase puternice. Au nervi si coloana vertebrala. Dincolo de regia scenica si intensitatea dialogala a unor momente, din scrisul lui Carmen Dumitrescu razbate in permanenta tensiunea unor confruntari mocnite si promisiunea unor rasturnari spectaculoase de situatie. Razbate forta si tenacitatea unui om cu care nu e bine sa te pui. Un om altcumva bantuit de indoieli si nedreptati provinciale, dar dispus oricand sa sacrifice totul pentru unica ei placere. Placerea de a scrie si de a zabovi prelung in fata imperialei coli de scris, in asteptarea acelui fosnet starnit de un gand sau de o neliniste trecatoare.Orice tanar are dreptul la aripi tipografice. Are dreptul sa viseze, sa zburde in voie printre esecuri, nostalgii, intense trairi emotionale. Ce va face dupa debut nu ne mai priveste. E pariul, e taria si destinul cu care l-a harazit sau nu Dumnezeu. Datoria noastra este sa-l incurajam, sa-i dam…

SKU: 249479 Categorie: Etichete: ,

Justitiarul. Mic tratat anti-tradare | Carmen Dumitrescu

Am mai multe motive sa-mi fie drag de Carmen Dumitrescu – de la jurnalismul ei razboinic si avantat, pana la ciudata viitura existentiala ce a purtat-o din muntii Neamtului pana spre tipsia neteda si monotona a Burnasului. Ma regasesc si eu in aceste tatonari si volute biografice, amintindu-mi de momentul in care, tanar prozator abia debutat la revista Luceafarul, l-am rugat pe unchiul meu, Marin Preda, sa-mi gaseasca ceva de lucru in Bucuresti si, astfel, sa scap de calvarul repartitiei in cine stie ce capat uitat de tara. Fara prea multe codeli si menajamente, scriitorul m-a poftit sa iau loc. S-a uitat indelung la mine, m-a cercetat pe sub ochelarii lui cu lentile groase, dupa care, cugetand pret de cateva clipe, m-a intrebat cu o voce grava si ultimativa, care imi da si acum fiori pe sira spinarii: “Mai baiete, tu de fapt ce vrei sa faci in viata? Vrei sa fii scriitor sau corector la editura oarecare ?” L-am privit nauc, distrus, terminat, ca lovit cu leuca in cap si, cine stie cat ar mai fi durat calvarul acelei clipe, daca el insusi nu ar fi spart tacerea, explicandu-mi ca, pentru a fi scriitor, ai nevoie de biografie. “Du-te, pleaca in lume – mi-a zis el. Traieste-ti viata si asuma-ti esecurile. Cunoaste, asculta si ia aminte. Ai vazut vreodata cum moare un om ? Dar cum naste o femeie? Orice carte incepe de aici, de la iubire si moarte… Niciun scriitor adevarat nu scrie din imaginatie”. As avea mai multe de spus despre “lectiile” de literatura ale lui Marin Preda, despre felul in care stia el sa simplifice lucrurile cele mai complicate din lume, dar nu merg mai departe, gandind ca pentru tanara prozatoare Carmen Dumitrescu a trecut timpul ezitarilor adolescentine, a inocentelor mirari de inceput.Carmen Dumitrescu este un om dintr-o bucata si tot asa scrie. O dovedesc textele ei care striga, cer, obliga sa iei atitudine. O dovedesc numerosii cititori adunati intr-o umila sala de biblioteca pentru a o cunoaste, pentru a-i pune cateva intrebari. Textele lui Carmen Dumitrescu impun respect. Par mereu pregatite de lupta. Au unghii ascutite. Au colti si oase puternice. Au nervi si coloana vertebrala. Dincolo de regia scenica si intensitatea dialogala a unor momente, din scrisul lui Carmen Dumitrescu razbate in permanenta tensiunea unor confruntari mocnite si promisiunea unor rasturnari spectaculoase de situatie. Razbate forta si tenacitatea unui om cu care nu e bine sa te pui. Un om altcumva bantuit de indoieli si nedreptati provinciale, dar dispus oricand sa sacrifice totul pentru unica ei placere. Placerea de a scrie si de a zabovi prelung in fata imperialei coli de scris, in asteptarea acelui fosnet starnit de un gand sau de o neliniste trecatoare.Orice tanar are dreptul la aripi tipografice. Are dreptul sa viseze, sa zburde in voie printre esecuri, nostalgii, intense trairi emotionale. Ce va face dupa debut nu ne mai priveste. E pariul, e taria si destinul cu care l-a harazit sau nu Dumnezeu. Datoria noastra este sa-l incurajam, sa-i dam…

Cumpără Justitiarul. Mic tratat anti-tradare | Carmen Dumitrescu online

LIVRARE GRATUITĂ
prin curier la comenzi de peste 149.99 lei

RETUR GRATUIT
Conform Termeni și condiții

VERIFICARE COLET
Înainte de plată

Plata

Plata online cu cardul sau la destinație ramburs in funcție de produs.

Plata cu cardul de credit

Dacă alegeți să cumpărați prin metoda de plată cu cardul de credit, în pagina Checkout dupa ce ati dat click pe “adaugă în coș” va trebui să selectați între metodele de plată cu cardul de credit și apoi faceți clic pe „Plasați comanda” pentru a introduce detaliile cardului și pentru a efectua plata.

Plata la livrare

Rambursul la curier se plătește în cash (exclusiv în RON) la livrarea coletului.

Transport

Transport în toată Romania la domiciliu sau oriunde ai nevoie.

Retur Justitiarul. Mic tratat anti-tradare | Carmen Dumitrescu

Drept de retur in conformitate cu art.9 alin.1 din Ordonanță nr.34/2014 privind drepturile consumatorilor

Declinare de responsabilitate

acest site nu poate garanta exactitatea completă a informațiilor afișate pe acest site și nici furnizarea în totalitate a informațiilor de către comercianți. Drept urmare, datorită naturii activităților acestui site ca fiind un promotor al unor firme terțe, în cazul unor discrepanțe între informațiile afișate pe site-ul sau anunțurile acestui site și cele afișate pe site-ul comerciantului, acesta din urmă va predomina. Prețurile afișate includ toate taxele, preț inclusiv TVA.

Brand